Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier

Management si Istoric

Management

Dragos Marian NOVAC – Director Sucursala
Emilia SERBAN – Director Economic Sucursala
Tinel NEGREA – Inginer Sef Uzina de Hidrocentrale - UHE Portile de Fier II
Marius Cristian GRECU – Inginer Sef Uzina de Hidrocentrale - UHE Targu Jiu

Istoric

La 1 ianuarie 1964, conform H.C.M. 995/07.12.1963, a fost infiintata Intreprinderea Centrala Hidroelectrica Portile de Fier, avand ca obiect de activitate supravegherea lucrarilor de investitii pentru realizarea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie (S.H.E.N.) Portile de Fier.

In conformitate cu prevederile Acordului si Conventiilor dintre Romania si Iugoslavia, executia S.H.E.N. Portile de Fier I a inceput la 7 septembrie 1964, iar finalizarea lucrarilor a fost consemnata la 16 mai 1972. Lucrarile pentru realizarea obiectivului principal s-au derulat pe doua santiere nationale, romanesc si iugoslav, in perioada 1965 – 1971.
In baza Acordului din 19 februarie 1977 dintre guvernele Romaniei si Iugoslaviei privind conditiile extinderii colaborarii pentru utilizarea potentialului hidroenergetic al Dunarii, au fost demarate lucrarile premergatoare realizarii S.H.E.N. Portile de Fier II, a carui executie a inceput la 3 decembrie 1977.

In prezent Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II, centrala Gogosu si Uzina Hidroelectrica (U.H.E.) Targu Jiu.

Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier administreaza patrimoniul Hidroelectrica din cadrul celor doua Sisteme hidroenergetice si de navigatie (Portile de Fier I si Portile de Fier II) de pe fluviul Dunarea, precum si amenajarile hidroenergetice aferente U.H.E. Targu-Jiu din complexul Cerna-Motru-Tismana si de pe raul Jiu.

• Puterea instalata: 1166,4 MW + 305,2 (273,8) MW + 193,2 MW = 1664,8 (1633,4) MW
• Productie de energie (anul mediu hidrologic): 5241 Gwh + 1250 Gwh + 470 GWh = 6961 GWh (cca. 43% in cadrul Hidroelectrica)
• Servicii tehnologice de sistem (intre 1/2 si 2/3 in cadrul Hidroelectrica, respectiv cca. 1.6 milioane hMw pe an - banda in reglaj secundar)

Asigurarea navigatiei in sectoarele Portile de Fier I si Portile de Fier II

Trei ecluze romane (una la SHEN Portile de Fier I si doua la SHEN Portile de Fier II) pentru asigurarea navigatiei in sectoarele aferente ale Dunarii.

S.H.E.N. Portile de Fier I si Portile de Fier II

Sistemele hidroenergetice si de navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II sunt rodul colaborarii fructuoase dintre Romania si Serbia cu privire la amenajarea hidroenergetica a fluviului Dunarea in zona Portilor de Fier pentru producerea de energie electrica si asigurarea navigatiei in conditii imbunatatite.

Colaborarea dintre cele doua tari s-a materializat prin Acordurile dintre cele doua Guverne privind executia si mai apoi retehnologizarea agregatelor din cele doua Sisteme.

S.H.E.N. Portile de Fier I

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I se gaseste amplasat pe Dunare la km 943 si a fost proiectat si executat in colaborare cu partea sarba.

Constructia Sistemului Portile de Fier I a inceput la data de 7 septembrie 1964, odata cu inaugurarea oficiala a santierului. Obiectivul este simetric fata de axa Dunarii si este compus din doua centrale hidroelectrice cu cate sase hidroegregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, doua ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (cate una pentru fiecare parte) si un baraj deversor cu 14 campuri deversoare (cate 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus in functiune pe partea romana a fost ecluza, la data de 14 august 1969.

Agregatele din centrala au fost puse in functiune primul in data de 14 august 1970, iar ultimul in decembrie 1971. Inaugurarea oficiala a obiectivului s-a facut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile si puterea lor instalata agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor si prin cadere, ecluzele de la Portile de Fier I se inscriu in lista celor mai mari constructii de acest gen din lume.

Atat la centrala cat si la ecluza s-au derulat in ultimii 15 ani programe de retehnologizare care au dus la cresterea puterii instalate de la 175 la 194,4 Mw pe fiecare agregat din centrala, cresterea performantelor tehnice ale echipamentelor si instalatilor, precum si cresterea sigurantei in exploatare.

Centrala Hidroelectrica de la Portile de Fier I are dupa retehnologizare o productie de energie electrica anuala de proiect de 5.241.000 Mwh in anul mediu hidrologic, ceea ce reprezinta circa 10% din productia la nivel national. In plus centrala asigura aproape jumatate din serviciile tehnologice de sistem din Romania.

SHEN Portile de Fier II

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I se gaseste amplasat pe Dunare la km 853, in zona insulei romanesti Ostrovul Mare si a fost si el proiectat si executat in colaborare cu partea sarba.

Constructia Sistemul Portile de Fier II a inceput in anul 1977 odata cu semnarea Acordului intre Guvernele Romaniei si fostei Iugoslavii. Obiectivul are o configuratie nesimetrica, Dunarea fiind barata in doua fronturi (cel principal pw bratul principal al Dunarii si cel de+al doilea de pe bratul Gogosu). Obiectivul este compus dintr-o centrala de baza cu 16 agregate de tip bulb (cate 8 pentru fiecare parte puse in functiune in perioada 1984 – 1986), doua centrale suplimentare (functionale din 1994, cea romaneasca, respectiv din 2000, cea sarbeasca), trei ecluze (doua pe partea romana si una pe partea sarba) si doua baraje deversoare (cel romanesc pe bratul Gogosu, cel sarbesc in frontul principal de barare).

Partea romana a centralei de baza este la ultimul agregat din program de retehnologizare, puterea instalata crescand de la 216 Mw inainte de retehnologizare la 251,2 Mw dupa retehnologizare.

Centrala suplimentara romana, situata pe bratul secundar al Dunarii, are in dotare 2 hidroagregate de tip bulb, identice ca dispozitie interioara si solutii constructive cu cele din centrala de baza, are o putere instalata de 54 MW. Centrala Gogosu, ale carei hidroagregate vor fi retehnologizate va atinge dupa retehnologizare o putere instalata de 62,8 MW.

Principalii parametrii ai centralelor hidroelectrice din Amenajarea Dunarii sunt prezentati mai jos:

  • Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I: Pi = 6x194,4 MW, turbine Kaplan, productie medie (GWh/an) = 5241;
  • Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II (centrala de baza): Pi = 8x31,4, turbine bulb, productie medie (GWh/an) = 1240;
  • Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II – Gogosu (centrala suplimentara): Pi = 2x27, turbine bulb, productie medie (GWh/an) = 84.

Uzina Hidroelectrica Targu Jiu

In urma reorganizarii Hidroelectrica, incepand cu data de 29.05.2013, Sucursala Hidrocentrale Targu Jiu devine Uzina Hidroelectrica Targu Jiu, uzina componenta in structura Sucursalei Hidrocentrale Portile de Fier.

Potentialul hidroenergetic utilizat de Uzina Hidroelectrica Targu Jiu este valorificat prin intermediul a doua amenajari hidroenergetice cu utilitati complexe: Amenajarea Cerna-Motru-Tismana si Amenajarea raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni. In prezent, in patrimoniul U.H.E. Targu Jiu se afla mai multe obiective de investitii aflate in diverse stadii de constructie: Amenajarea raului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni (pe tronsonul defileului Jiului) si Amenajarea raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Turcinesti (pe tronsonul aval de defileul Jiului).

Obiective hidroenergetice aflate in exploatare la nivelul U.H.E. Targu Jiu

Amenajarea hidroenergetica Cerna-Motru-Tismana

Ca parte integranta a primului plan general de amenajare energetica a Romaniei elaborat de profesorul Dorin Pavel, in Subcarpatii Olteniei a fost gandita amenajarea complexa a cursurilor raurilor Cerna, Motru si Tismana. Schema de amenajare s-a dezvoltat prin aplicarea principiului concentrarii debitelor in principala acumulare cu un volum de 120 mil. mc, lacul Cerna (Valea lui Iovan), printr-o retea de captari si aductiuni secundare, in paralel cu concentrarea caderii intr-o centrala mare situata in subteran.

Prima treapta energetica din amenajarea Cerna-Motru-Tismana este C.H.E. Motru, hidrocentrala in care se exploateaza hidroagregate echipate cu turbine Francis verticale de turatie mare de 750 rotatii/minut.

Centrala uzineaza apa din lacul de acumulare Cerna, cel mai important obiectiv hidroenergetic din cadrul uzinei. Construit din anrocamente si aflat in primele 10 baraje ca inaltime din Romania, barajul Cerna, un ansamblu de doua baraje adiacente, de tipuri si dimensiuni diferite, construite din anrocamente cu o inaltime maxima constructiva de 110,5 m, este situat in cel mai mare parc national din Romania, Parcul Domogled-Valea Cernei (60.000 ha).

Cel mai mare obiectiv hidroenergetic ca putere instalata din cadrul U.H.E. Targu Jiu, Centrala hidroelectrica Tismana, uzineaza apa adusa din lacurile de acumulare Motru si Clocotis prin intermediul aductiunilor Motru-Tismana si Bistrita-Tismana. Este o centrala subterana construita dupa finalizarea investitiei de amploare de la Portile de Fier in inima muntelui Cioclovina din versantul sudic al masivului Valcan. Accesul in caverna unica a centralei se face printr-un tunel cu sectiunea utila de 27 mp cu o lungime de 735 m si o panta de 10%. Centrala este echipata cu doua hidroagregate cu o putere totala instalata de 106 MW si o productie medie anuala de energie de 262 GWh.

Alte obiective hidroenergetice

Debitul de apa evacuat din Centrala Tismana in lacul Tismana Aval printr-o galerie de fuga prelungita cu un canal de fuga casetat, este valorificat in C.H.E.M.P. Tismana Aval, centrala hidroelectrica tip baraj cu o productie medie anuala de energie de 6 GWh.

Centrala hidroelectrica de mica putere Clocotis este situata pe valea raului Bistrita si este echipata cu un hidroagregat cu o putere instalata de 10,5 MW. Centrala uzineaza apa din acumularea Vaja si debuseaza in acumularea Clocotis printr-o galerie de fuga.

Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu

Potentialul hidroenergetic al raului Jiu este valorificat in prezent prin exploatarea a doua centrale hidroelectrice: C.H.E. Vadeni si C.H.E. Targu Jiu. Ambele hidrocentrale sunt de tip baraj deversor si sunt situate pe malul drept al raului Jiu, tronson aferent municipiului Targu Jiu. C.H.E. Vadeni uzineaza apa din lacul de acumulare Vadeni, lac cu un volum util de 4.5 mil. mc iar C.H.E. Targu Jiu uzineaza apa din lacul de acumulare Targu Jiu cu un volum util de 0,9 mil. mc.

Hidrocentralele Motru, Tismana, Targu Jiu si Vadeni sunt incadrate ca centrale cu productie dispecerizabila, cele doua centrale de mica putere (C.H.E.M.P. Clocotis si C.H.E.M.P. Tismana Aval) sunt hidrocentrale cu productie prioritara controlabila iar M.H.C. Suseni si M.H.C. Valea lui Iovan, microhidrocentrale cu putere instalata sub 1 MW, sunt incadrate la productie de energie prioritara necontrolabila.

Principalele obiective de investitii

Principalele obiective de investitii se deruleaza in zona Uzinei Hidroelectrice Targu Jiu, in patrimoniul careia mai existǎ in diferite stadii de constructie urmatoarele obiective energetice:

Amenajarea raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Turcinesti (pe tronsonul aval de defileul Jiului)
Amenajarea cuprinde trei centrale hidroelectrice (CHE Valea Sadului, CHE Curtisoara si CHE Turcinesti), amplasate pe cursul raului Jiu in sectorul Valea Sadului-Turcinesti, aflate in diverse faze de executie, dupa cum urmeaza:
• C.H.E. Valea Sadului - baraj 70%; centrala 8%
• C.H.E. Curtisoara - baraj 85%; centrala 65%
• C.H.E. Turcinesti - baraj si centrala 5%, executata doar excavatia incintei.

Amenajarea raului Jiu pe sectorul Bumbesti-Livezeni (pe tronsonul defileului Jiului)
Obiectivele hidroenergetice prevazute pe acest sector sunt cele douǎ centrale hidroelectrice, C.H.E. Dumitra si C.H.E. Bumbesti, amplasate pe cursul raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti Jiu, aflate in faze avansate de executie (aproape de punerea in functiune), dupa cum urmeaza:
• Treapta de cadere Dumitra - baraj, aductiune si centrala - 98%
• Treapta de cadere Bumbesti - camera incarcare, aductiune si centrala - 72%

Investitiile la aceste centrale au fost demarate din anul 2004. Pe perioada de insolventa a Hidroelectrica (2012-2016) lucrarile au fost intrerupte fiind reluate abia la sfarsitul anului 2016. In prezent lucrarile de constructie sunt sistate.


Contact

Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier
Strada I.Gh. Bibicescu nr.2,
220103, Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti
telefon: +4 0252 308601; fax: +4 0252 311514
e-mail: secretariat.pdf@hidroelectrica.ro

Uzina Hidroelectrica Targu Jiu
Strada Tineretului, nr. 8
210185 Targu Jiu, judetul Gorj
Tel./Fax +40 253 207 206

Abonati-va la newsletter