Sucursala Hidrocentrale Cluj

Management si Istoric

Management

Florin-Adrian BRAICA – Manager Sucursala
Victoria Maria PIRV – Director Economic Sucursala
Mihai-Dan GROZA – Inginer Sef Uzina de Hidrocentrale - UHE Oradea

Istoric

In procesul de dezvoltare a energeticii romanesti, si ca rezultat al acestuia, in anul 1969 a luat fiinta, odata cu inceperea lucrarilor de constructie la marile baraje de pe Somesul - Cald, Tarnita si Fantanele, Intreprinderea de Centrale Hidroelectrice Cluj, devenita ulterior Intreprinderea Electrocentrale Cluj (1973), apoi Filiala Electrocentrale Cluj (1990), iar din anul 1998 Sucursala Hidrocentrale Cluj, parte componenta a Hidroelectrica S.A. Bucuresti.

Sucursala Hidrocentrale Cluj, profilata pe valorificarea potentialului hidroenergetic al cursurilor de apa, are in prezent in exploatare 15 centrale hidroelectrice, 9 CHEMP - uri si o statie de pompare. 

Primele grupuri energetice au fost puse in functiune in iunie 1974 la hidrocentrala Tarnita (45 MW), iar in anul 1977 la centrala Mariselu (220 MW).  

In primavara anului 1973 au inceput lucrarile de amenajare in bazinul superior al Crisului Repede, continuand in anii urmatori pana in apropierea municipiului Oradea, avand in prezent in exploatare 6 hidrocentrale si o statie de pompare organizate in Uzina Hidroelectrica Oradea, subunitate a Sucursalei Hidrocentrale Cluj. 

In anul 1989, au fost deschise noi santiere: AHE Rastolita pe cursul superior al Muresului, pe raul Rastolita si alti afluenti de dreapta ai raului Mures si AHE Runcu-Firiza amplasat in bazinele hidrografice Somes si Tisa, respectiv sub-bazinele Runcu si Firiza.
 
Obiect de activitate: Producerea de energie electrica in centralele hidroelectrice din bazinele hidrografice situate in judetele Cluj, Bihor, Bistrita-Nasaud, Maramures.
Puterea totala instalata: 546,866 MW din care 222,463 MW UHE Oradea.
Energie de proiect: 1044,215 GWh din care 453,693 GWh UHE Oradea.

Obiective hidroenergetice

Amenajarea Hidroenergetica a Somesului Mic, judetul Cluj (C.H.E. Mariselu, C.H.E. Tarnita, C.H.E. Somesul Cald, C.H.E. Gilau I, C.H.E. Gilau II, C.H.E.Floresti I, C.H.E. Floresti II, M.H.C. Cluj I)

Intre anii 1968 si 1988, in bazinul hidrografic al raului Somesul Mic s-a desfasurat un amplu program de constructii hidroenergetice, intr-o conceptie moderna, care s-a finalizat cu o cascada de hidrocentrale realizata in 8 trepte, constand din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice si peste 30 de km de aductiuni principale si secundare. Volumul de apa acumulat in cele 5 lacuri de acumulare este de cca. 290 milioane mc.

Cu aceste constructii hidrotehnice se valorifica potentialul bazinului hidrografic Somesul Mic, amonte de municipiul Cluj Napoca, pe o diferenta de nivel de cca. 650 m, care a permis obtinerea unei puteri instalate de 300,18 MW in cele 8 centrale hidroelectrice si a unei productii de energie electrica, intr-un an hidrologic mediu, de 534,4 milioane KWh.
Dintre amenajarile hidroenergetice realizate se detaseaza A.H.E. Somes-Mariselu, care este prima treapta in cascada si cuprinde in principal barajul si lacul de acumulare Fantanele si Centrala Hidroelectrica Mariselu.

Barajul Fantanele, amplasat pe raul Somesu Cald, este un baraj din materiale locale (anrocamente) cu o masca de beton pe paramentul amonte, avand inaltimea de 92 m si lungimea la coronament de 410 metri.

Lacul de acumulare Fantanele, realizat in urma bararii raului Somesul Cald, are un volum total de cca. 213 milioane mc, care permite regularizarea multianuala a unui debit mediu de cca. 12 mc/s, producerea de energie electrica, oferind totodata si functia de protectie contra viiturilor.

Aductiunea principala Fantanele-Mariselu, cu o lungime totala de 8,7 km, dirijeaza apa spre Centrala Hidroelectrica Mariselu.

Centrala Hidroelectrica Mariselu s-a pus in functiune in anul 1977 si este echipata cu 3 hidroagregate verticale cu putere unitara de 75 MW. Generatoarele sincrone sunt actionate de turbine FRANCIS de fabricatie romaneasca (U.C.M. Resita). Centrala este subterana cu o putere instalata de 220 MW. Prin producerea unei energii anuale de 390 GWh si prin serviciile de sistem oferite se situeaza printre cele mai importante centrale ale Sistemului Energetic National.

Amenajarea Hidroenergetica Somes -Tarnita reprezinta treapta a doua din cascada si este alcatuita in principal din baraj, lacul de acumulare si centrala hidroelectrica.
Barajul Tarnita, amplasat pe raul Somesul Cald, este un baraj de beton in arc cu dubla curbura, avand inaltimea de 97 m si deschiderea la coronament de 232 m, fiind cel mai suplu baraj de acest tip din Romania.

Lacul de acumulare Tarnita, cu un volum total de cca. 70,3 milioane mc permite: regularizarea anuala a debitelor afluente in lac, producerea de energie electrica, atenuarea undelor de viitura, cat si asigurarea cu apa a folosintelor complexe situate in aval de acumulare. Acest lac este principala sursa de alimentare cu apa pentru statia de tratare Gilau, care furnizeaza apa potabila si industriala a municipiului Cluj Napoca, precum si a altor localitati din judetul Cluj.

 

 

Centrala Hidroelectrica Tarnita

Centrala Hidroelectrica Tarnita este o constructie supraterana, amplasata la piciorul barajului Tarnita si este echipata cu 2 turbine tip FRANCIS cu o putere instalata de 45 MW.
Amenajarea Hidroenergetica Somesul Cald, a treia treapta din cascada, cuprinde in principal barajul si lacul de acumulare precum si centrala hidroelectrica.
Barajul Somesul Cald, amplasat pe raul Somesul Cald, este un baraj de greutate din beton, avand inaltimea de 33,5 m si o lungime la coronament de cca 130 m.

Lacul de acumulare Somesul Cald, cu un volum total de cca.7,5 milioane mc, constituie si o sursa de rezerva pentru alimentare cu apa a municipiului Cluj Napoca cu statie de tratare la Gilau.

Centrala Hidroelectrica Somesul Cald a inceput sa produca energie electrica in anul 1983 si este o centrala amplasata la piciorul barajului, fiind echipata cu o turbina verticala tip KAPLAN de 12 MW.

Amenajarea pe Somesul Mic se continua cu centralele Gilau I, Gilau II si Floresti I puse in functiune intre anii 1977-1987. CHE Gilau I este echipata cu o turbina verticala de tip KAPLAN de 5,4 MW si 2 microturbine tip EOS 1100 avand o putere instalata de 0,62 MW fiecare. Centralele Gilau II si Floresti I sunt echipate fiecare cu o turbina verticala de tip KAPLAN de 5,4 MW si 2 microturbine tip EOS 1100 avand o putere instalata de 0,75 MW fiecare.

Centrala Floresti II si Microcentrala Cluj I, puse in functiune intre anii 1986 -1988, fiind echipate similar cu 6 microturbine de tip EOS 1100, avand fiecare o putere de 0,217 MW la Floresti II, respectiv 0,157 MW la Cluj I.

Prin intermediul Barajului Floresti II se realizeaza regularizarea debitului raului Somesul Mic pana la varsare in Somesul Mare in apropierea municipiului Dej.
 
Amenajarea Hidroenergetica a Crisului Repede, Judetele Bihor si Cluj (C.H.E. Remeti, C.H.E. Munteni I, C.H.E. Lugasu, C.H.E. Tileagd, C.H.E. Sacadat, C.H.E. Fughiu, Statia de Pompe Sacuieu)

Lucrarile de amenajare din bazinul hidrografic Crisul Repede, incepute in  anul 1973 s-au desfasurat in doua etape si au condus la realizarea a doua amenajari hidroenergetice importante: amenajarea hidroenergetica Dragan-Iad si amenajarea hidroenergetica Cris Aval pe sectorul Alesd-Fughiu.

In anul 1981 a luat fiinta unitatea de productie hidroenergetica „Uzina Electrica Remeti” cu sediul in localitatea Remeti, apartinand de Intreprinderea de Electrocentrale Cluj.
In anul 1990 sediul uzinei s-a mutat la Oradea si unitatea este redenumita devenind „Uzina Electrica Crisuri Oradea”, iar mai tarziu in 2002 „Uzina Hidrocentrale Oradea” aflata in subordinea Sucursalei Hidrocentrale Cluj.

In anul 2008 unitatea primeste o noua identitate, devenind sucursala de sine statatoare - Sucursala Hidrocentrale Oradea, a 13-a sucursala din cadrul Hidroelectrica.
Incepand cu data de 25.06.2013, Sucursala Hidrocentrale Oradea, in urma reorganizarii Hidroelectrica, a devenit Uzina Hidroelectrica Oradea, componenta a Sucursalei Hidrocentrale Cluj.

La ora actuala, Uzina Hidroelectrica Oradea are in componenta: 6 centrale hidroelectrice, 6 microhidrocentrale, o statie de pompare Sacuieu , 3 acumulari cu barajele aferente si 11 captari secundare, 8 dintre ele aducand un aport energetic in barajul Dragan, iar 3 in aductiunea Lesu-Munteni I. 

Volumul de apa din cadrul acumularilor apartinand Uzinei Hidroelectrice Oradea serveste pentru: producerea de energie electrica, asigurarea alimentarii cu apa a Municipiului Oradea, atenuarea viiturilor si regularizarea debitelor  raului Crisul Repede.

In cadrul Amenajarii Hidroenergetice Dragan-Iad avem ca si componenta importanta Barajul Dragan, amplasat la confluenta raului Dragan cu cea a raului Sebisel , care este un baraj din beton, in arc cu dubla curbura, avand inaltimea de 120 m si cu deschiderea cea mai mare din tara, de 442 m.

Centrala Hidroelectrica Remeti

Centrala Hidroelectrica Remeti, o centrala semi-ingropata, este amplasata pe Valea Bisericii si a fost pusa in functiune in anul 1985. Are o putere instalata de 100 MW si este echipata cu 2 hidroagregate  verticale cu putere unitara de 50 MW (generatoare sincrone si turbine tip FRANCIS).

Centrala Hidroelectrica Munteni I, a fost pusa in functiune in 1988, este o centrala subterana pe derivatie (fara acumulare), amplasata pe malul drept al Vaii Iadului, fiind echipata cu 2 turbine verticale tip FRANCIS care uzineaza debitele turbinate de C.H.E. Remeti si C.H.E. Lesu.

In incinta C.H.E. Munteni I se afla si o microhidrocentrala – M.H.C. Munteni II (pusa in functiune in 1992) care este echipata cu o turbina orizontala tip FRANCIS si un generator asincron de 0,63 MW. Apa uzinata in Munteni I si  M.H.C. Munteni II ajunge in Barajul Bulz, care are rolul de regularizare a debitelor pe Valea Iadului.

Centrala Hidroelectrica de mica putere Lesu, pusa in functiune in 1976, este amplasata la piciorul barajului Lesu si este echipata cu un hidroagregat de 3,4 MW (generator sincron si turbina FRANCIS), care dupa uzinare debuseaza apa in aductiunea principala Lesu- Munteni I.

Statia de pompe Sacuieu este compusa din barajul Sacuieu si statia de pompe Sacuieu, a fost pusa in functiune 1991, este echipata cu 2 pompe antrenate de 2 motoare sincrone de 5 MW, care pompeaza apa la o inaltime  de 190 m.

Amenajarea Hidroenergetica Cris - Aval pe sectorul Alesd – Fughiu, este situata in bazinul inferior al Crisului Repede si are in componenta doua centrale cu acumulari si 2 centrale pe derivatie.

Toate centralele sunt echipate cu hidroagregate verticale (generator sincron si turbine Kaplan de fabricatie romaneasca).

Acumularile Lugasu si Tileagd sunt formate dintr-un baraj deversor din beton armat, priza de apa tot din beton armat pentru centralele cu acelasi nume si digurile acumularii din materiale locale.

Inaltimea maxima de retentie este de 25 m, iar volumul de apa depaseste 60 mil. mc la Lugasu si 50 mil. mc la Tileagd.

Centralele Lugasu si Tileagd au puterea instalata de 18 MW, fiecare avand in componenta cate doua hidroagregate cu putere unitara de 9 MW.

Centrala Sacadat situata la capatul aval al derivatiei Tileagd – Sacadat  (lungimea 5130 m) are o putere instalata de 10 MW in doua hidroagregate (5 MW putere unitara).

Centrala Fughiu este tot o centrala pe derivatie (Sacadat – Fughiu cu lungimea de 6025 m) si este echipata identic cu centrala Sacadat (2 x 5 MW).
 
Bazinul Redresor Osorhei este amplasat pe malul drept al raului Crisul Repede, la capatul din aval al canalului de fuga al C.H.E. Fughiu, asigurand atat redresarea debitelor uzinate de C.H.E. Tileagd, cat si alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Oradea.
Lacurile de acumulare Lugasu si Tileagd creeaza un luciu de apa cu o suprafata totala de 1041 ha constituind o rezerva importanta de apa pentru regularizarea debitului pe raul Crisul Repede, in functie de necesitati si pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Oradea.


Amenajarea Hidroenergetica Colibita, Judetul Bistrita – Nasaud (C.H.E. Colibita)
Beneficiind de existenta acumularii Colibita, investitie a Administratiei Bazinale Somes - Tisa, realizata pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Bistrita si pentru atenuarea viiturilor, potentialul energetic al acestei amenajari se valorifica in centrala cu acelasi nume, echipata cu un hidroagregat vertical, generator sincron si turbina Francis, ce are puterea instalata de 21 MW, producand intr-un an hidrologic mediu 48 milioane KWh energie electrica.

Un bazin de 90.000 mc de apa, situat in aval de centrala, asigura alimentarea cu apa a statiei de tratare Bistrita Bargaului, cat si regularizarea debitului de apa pe raul Bistrita Transilvana.
 
CENTRALE HIDROELECTRICE DE MICA PUTERE „CHEMP”

6 in judetul Bihor: Boga 2, Piatra Bulz, Budureasa, Nimaiesti 4, Lesu, Munteni II
3 in judetul Maramures: Izvoare, Viseut, Borsa Complex
CENTRALE HIDROELECTRICE IN CONSTRUCTIE           
C.H.E. Rastolita – 35,2 MW
C.H.E. Firiza I – 4,4 MW
C.H.E. Firiza II – 8,4 MW
CENTRALE HIDROELECTRICE IN PROIECTARE
C.H.E. Runcu – 4,2 MW
 

CONTACT

Sucursala Hidrocentrale Cluj
Str. Taberei, nr.1
400512 Cluj Napoca, judetul Cluj
Tel.: +40 264 207806; Fax: +40 264 427797
e-mail: shcluj@hidroelectrica.ro
 
Uzina Hidroelectrica Oradea
Str. Ogorului, nr.34
410554 Oradea, judetul Bihor
Tel.: +40 259 408691; Fax: +40 259 408690
e-mail: secretariat.oradea@hidroelectrica.ro  

Abonati-va la newsletter