Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier

  

Management

 

Nicolae TUDORESCU – Director
Ion DRAGHICI – Director Adjunct Productie
Vasilica BOESCU – Director Adjunct Economic

Costel DOP – Inginer Sef UHE Portile de Fier II

Constantin RUSTA – Inginer Sef UHE Targu Jiu

 

 

Istoric

 

La 1 ianuarie 1964, conform H.C.M. 995/07.12.1963, a fost infiintata Intreprinderea Centrala Hidroelectrica Portile de Fier, avand ca obiect de activitate supravegherea lucrarilor de investitii pentru realizarea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie (S.H.E.N.) Portile de Fier.

 

In conformitate cu prevederile Acordului si Conventiilor dintre Romania si Iugoslavia, executia S.H.E.N. Portile de Fier I a inceput la 7 septembrie 1964, iar finalizarea lucrarilor a fost consemnata la 16 mai 1972. Lucrarile pentru realizarea obiectivului principal s-au derulat pe doua santiere nationale, romanesc si iugoslav, in perioada 1965 – 1971.

 

In baza Acordului din 19 februarie 1977 dintre guvernele Romaniei si Iugoslaviei privind conditiile extinderii colaborarii pentru utilizarea potentialului hidroenergetic al Dunarii, au fost demarate lucrarile premergatoare realizarii S.H.E.N. Portile de Fier II, a carui executie a inceput la 3 decembrie 1977.

 

In prezent Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier cuprinde Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II si centrala suplimentara Gogosu.

       

Productia de energie SH Portile de Fier 2009-2013 (GWh)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Productia de energie UHE Targu Jiu 2009-2013 (GWh)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective hidroenergetice

 

 

S.H.E.N. Portile de Fier I

 

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I este amplasat pe Dunare la km 943 si a fost proiectat si executat in colaborare cu partenerii sarbi.

Constructia Sistemului Portile de Fier I a inceput la data de 7 septembrie 1964, odata cu inaugurarea oficiala a santierului. Obiectivul este simetric fata de axa Dunarii si este compus din doua centrale hidroelectrice cu cate sase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, doua ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (cate una pentru fiecare parte) si un baraj deversor cu 14 campuri deversoare (cate 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus in functiune pe partea romana a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrala au fost puse in functiune, primul in data de 14 august 1970, iar ultimul in decembrie 1971. Inaugurarea oficiala a obiectivului s-a facut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile si puterea instalata agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor si prin cadere, ecluzele de la Portile de Fier I se inscriu in lista celor mai mari constructii de acest gen din lume.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Atat la centrala cat si la ecluza s-au derulat in ultimii 15 ani programe de retehnologizare care au dus la cresterea puterii instalate de la 175 la 194,4 MW pe fiecare agregat din centrala, a performantelor tehnice ale echipamentelor si instalatilor, precum si cresterea sigurantei in exploatare.

 

Centrala Hidroelectrica de la Portile de Fier I are, in urma procesuului de retehnologizare, o productie de energie electrica anuala de proiect de 5.241.000 MWh in anul mediu hidrologic, ceea ce reprezinta circa 10% din productia la nivel national. In plus, centrala asigura aproape jumatate din serviciile tehnologice de sistem din Romania.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

S.H.E.N. Portile de Fier II

 

Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I este amplasat pe Dunare la km 853, in zona insulei romanesti Ostrovul Mare si a fost si el proiectat si executat in colaborare cu partenerii sarbi.

Constructia Sistemul Portile de Fier II a inceput in anul 1977 odata cu semnarea Acordului intre Guvernele Romaniei si fostei RSF Iugoslavia. Obiectivul are o configuratie nesimetrica, Dunarea fiind barata in doua fronturi (cel principal pe bratul principal al Dunarii si cel de-al doilea de pe bratul Gogosu). Obiectivul este compus dintr-o centrala de baza cu 16 agregate de tip bulb (cate 8 pentru fiecare parte puse in functiune in perioada 1984 – 1986), doua centrale suplimentare (functionale din 1994, cea romaneasca, respectiv din 2000, cea sarbeasca), trei ecluze (doua pe partea  romana si una pe partea sarba) si doua baraje deversoare (cel romanesc pe bratul Gogosu, cel sarbesc in frontul principal de barare).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In prezent, lucrarile de retehnologizare a partii romane a centralei de baza se desfasoara la ultimul agregat din programul de retehnologizare, puterea instalata crescand de la 216 MW inainte de retehnologizare la 251,2 MW dupa retehnologizare.

Centrala suplimentara romana, situata pe bratul secundar al Dunarii, are in dotare 2 hidroagregate de tip bulb,identice ca dispozitie interioara si solutii constructive cu cele din centrala de baza, are o putere instalata de 54 MW. Centrala Gogosu, ale carei hidroagregate urmeaza sa fie retehnologizate va atinge dupa retehnologizare o putere instalata de 62,8 MW.

 

Uzina Hidroelectrica Targu Jiu

 

Incepand cu data de 29.05.2013, in urma reorganizarii Hidroelectrica, Sucursala Hidrocentrale Targu Jiu a devenit Uzina Hidroelectrica Targu Jiu, componenta in cadrul Sucursalei Hidrocentrale Portile de Fier. Potentialul hidroenergetic utilizat de Uzina Hidroelectrica Targu Jiu este valorificat prin intermediul a doua amenajari hidroenergetice cu utilitati complexe: Amenajarea Cerna-Motru-Tismana si Amenajarea raului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vadeni.

Astazi, cel mai important obiectiv hidroenergetic din cadrul uzinei este Barajul Cerna (Valea lui Iovan), baraj din anrocamente, aflat in primele 10 baraje ca inaltime din Romania. Situat in cel mai mare parc national din Romania, Parcul Domogled-Valea Cernei (60.000 ha), acesta acumuleaza apele Cernei, care se transforma apoi in energie electrica in Centrala hidroelectrica Motru, prima treapta din cadrul amenajarii hidroenergetice Cerna-Motru-Tismana.

Uzina Hidroelectrica Targu Jiu are in patrimoniu un numar de 4 centrale hidroelectrice, 2 centrale hidroelectrice de mica putere si 2 microhidrocentrale, dupa cum urmeaza:

- 4 centrale hidroelectrice (CHE Motru , CHE Tismana , CHE Vadeni si CHE Tg-Jiu) ce sunt incadrate la ”productie de energie dispecerizabila”;

- 2 centrale hidroelectrice de mica putere, cu puteri instalate sub 10 MW (CHEMP Clocotis si CHEMP Tismana Aval)  incadrate la ”productie de energie prioritara controlabila”;

- 2 microhidrocentrale (MHC Suseni si MHC Valea lui Iovan) cu puteri instalate sub 1 MW, ce sunt incadrate la ”productie de energie prioritara necontrolabila ”.

Pentru aceasi perioada tot in patrimoniul U.H.E.  Targu Jiu, mai exista in diferite faze de constructie urmatoarele obiective energetice:

-                       trei centrale hidroelectrice (CHE Valea Sadului , CHE Curtisoara si CHE Turcinesti), amplasate pe cursul raului Jiu in sectorul Valea Sadului–Turcinesti, aflate in  executie in diverse faze, investitiile la aceste centrale fiind demarate din anul 1989;

-                       doua centrale hidroelectrice (CHE Dumitra si CHE Bumbesti), amplasate tot pe cursul raului Jiu in sectorul Livezeni– Bumbesti Jiu, aflate in executie in diverse faze, investitiile la aceste centrale fiind demarate din anul 2004.

 

Denumire CHE CHEMP

Putere

Inst.

[Mw]

Energie

Proiect

[Gwh/an]

Tip

Turb

ina

Baraj

Aferent

Material

Constructie

Material

Etansare

 

CHE Motru

2 x 25

130,0

FVM

Cerna

Anrocamente

Argila +Masca

CHE Tismana

2 x 53

262,6

FVM

Motru

Clocotis

Mat. Locale

Beton in arc

Argila

Baraj beton

CHEMP

Clocotis

1 x 10

20,0

FVM

Vaja

Beton+Anroc

Pereu beton

CHEMP Tism. Aval

2* 1,5

6,0

KVB

Tismana Aval

Beton

Baraj beton

CHE Vadeni

2 x  5,5

27,0

KVB

Vadeni

Beton

Baraj beton

1 x  0,8

EOS

CHE

Tg-Jiu

2 x  5,5

23,0

KVB

Tg-Jiu

Beton

Baraj beton

1 x  0,8

EOS

MHC Valea lui Iovan

2 x 0,25

1,5

FOM + G.Asinc.

Cerna

Anrocamente

Argila +Masca

MHC Suseni

2 x 0,058

0,6

Pelton +

DG 69

-

-

-

 

Amenajarea Cerna - Motru – Tismana  - Bistrita

Traditia utilizarii rotilor de apa din Hobita lui Brancusi, este continuata peste ani de catre cei ce lucreaza azi in centralele hidroelectrice de pe meleagurile Gorjului. Data fiind importanta nepretuita a apei, raurile din nordul Olteniei au fost reunite inainte de a pune in miscare turbinele centralelor hidroelectrice presarate in  complexul hidroenergetic  Cerna- Motru- Tismana- Bistrita. Aceasta amenajare este exploatata in cadrul Uzinei Targu-Jiu.

Acumularea Valea lui Iovan si CHE Motru

Prima si cea mai mare dintre acumularile complexului Cerna-Motru Tismana, este cea realizata prin bararea raului Cerna in aval de confluenta cu raul Iovan. La nivelul normal de retentie, are un volum de 124 mil. mc. Bararea apei a fost realizata printr-un ansamblu de doua baraje adiacente, de tipuri si dimensiuni diferite, construite din anrocamente cu o inaltime maxima constructiva de 110,5 m.

In anul 1979 a fost pusa in functiune centrala hidroelectrica Motru, care valorifica potentialul energetic inmagazinat in lacul Valea lui Iovan. Dotata cu doua hidrogeneratoare verticale antrenate de turbine Francis. Centrala are o putere instalata de 50 MW si o energie medie de proiect anuala de 130 MWh. 

CHE Tismana Subteran

 

 

Este cea mai mare unitate hidroenergetica din cadrul Uzinei Hidroelectrica Targu-Jiu. Centrala uzineaza apele din lacul de acumulare Motru prin intermediul aductiunii Motru-Tismana si din acumularea Clocotis, prin aductiunea Bistrita-Tismana.

Aceasta centrala hidroelectrica este de tip subteran, valorificand o diferenta maxima de nivel de 263 m si are un debit instalat de 56 mc/s. Este echipata cu doua hidrogeneratoare verticale antrenate de turbine Francis avand o putere instalata totala de 106 MW. Productia medie anuala de energie electrica se situeaza la cifra de 262 GWh.

 

 

Acumularea si CHEMP Tismana Aval

Acumularea se afla la confluenta dintre raul Tismana si debitul de apa turbinata de catre CHE Tismana Subteran.

Este o centrala hidroelectrica de tip baraj, echipata cu doua turbine Kaplan cuplate cu generatoare sincrone cu puterea instalata de 2 MW fiecare. Productia medie anuala de energie electrica se ridica la valoarea de 6 GWh.

Acumularea Vaja si CHEMP Clocotis

Centrala hidroelectrica Clocotis este echipata cu hidrogenerator vertical antrenat de o turbina Francis, avand o putere instalata de 10,5 MW. Ea utilizeaza apa stocata in acumularea Vaja si debuseaza in acumularea Clocotis printr-o galerie de fuga.

Amenajarea raului Jiu

Potentialul hidroenergetic al raului Jiu este valorificat in prezent prin exploatarea a 2 CHE: Vadeni si Targu-Jiu.

Pe sectorul Valea Sadului Vadeni sunt in curs de executie 3  CHE aflate in diferite stadii - CHE Valea Sadului, CHE Curtisoara , CHE Turcinesti. Amenajarea raului Jiu continua cu lucrarile ce se efectueaza pe sectorul Livezeni-Bumbesti.

 

 

Contact

 

Sucursala Hidrocentrale Portile de Fier

Str. I. Gh. Bibicescu,  nr.2

220103 Drobeta Turnu Severin, judetul Mehedinti

Tel. +40 252 308601, fax. +40 252 311514

E-mail: shpdf@hidroelectrica.ro

 

Uzina Hidroelectrica Targu Jiu

Str. Prelungirea Vasile Alecsandri,  nr.1

210185 Targu Jiu, judetul Gorj

Tel. +40 253 207201, fax. +40 253 218670

E-mail: shtgjiu@hidroelectrica.ro