Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges

 

Management

 

Ion STOICA - Director

Vasile SORA – Director Adjunct Productie

Elena ONEA – Director Adjunct Economic

Constantin IVAN – Inginer Sef UHE Campulung

Nicolae VLADUT – Inginer Sef UHE Buzau

 

 

Istoric

 

Începuturile sucursalei se confunda cu deschiderea lucrarilor amenajarii raului Arges (barajul si hidrocentrala Vidraru) sub tutela Intreprinderii de Retele Electrice – IRE Pitesti. Organizarea ca întreprindere specializata are loc in anul 1965, sub denumirea de Intreprinderea de Centrale Hidroelectrice – ICH Arges, care în 1966 se transforma in Exploatarea de Centrale Hidroelectrice Arges. Din fuziunea cu ICH Lotru, în 1969 ia nastere ICH Ramnicu Valcea, unitatea de pe Arges devenind Uzina Arges.

In 1976 intreprinderea capata o noua identitate, Intreprinderea Electrocentrale Curtea de Arges, care-i confera statutul de independenta subliniat de capacitatea de productie la care ajunsese. In 1990, odata cu infiintarea Regiei Autonome de Electricitate – RENEL, primeste o noua denumire, Filiala de Electrocentrale Curtea de Arges, iar dupa infiintarea  SC Hidroelectrica – S.A. devine Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges, care a traversat, in timp, mai multe etape de organizare, pana la structura actuala care cuprinde si doua uzine de hidrocentrale, Buzau si Campulung.

 

Fosta Sucursala Hidrocentrale Buzau a luat fiinta in anul 1980, cand s-a infiintat Intreprinderea Electrocentrale Nehoiu. Structura acesteia s-a modificat in anul 2008 prin preluarea hidrocentralelor Paltinu, Valeni, Maneciu, Izvoarele, Valeni din cadrul Uzinei Hidroelectrice Campina, aflata pana atunci in administrarea Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Arges si a hidrocentralelor Galbeni, Beresti, Racaciuni, Calimanesti si Movileni de la Sucursala Hidrocentrale Bistrita si a personalului de exploatare aferent. Ulterior, la 03.03.2010, prin reorganizarea Hidroelectrica, hidrocentralele Galbeni, Racaciuni, Beresti si statiile de pompe Marvila si Gioseni, au trecut din patrimoniul sucursalei din Buzau in patrimoniul Sucursalei Hidrocentrale Bistrita. In data de 29.05.2013, Sucursala Hidrocentrale Buzau devine Uzina Hidrocentrale Buzau in cadrul Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Arges, iar centralele CHE Calimanesti si CHE Movilenii sunt preluate de Sucursala Hidrocentrale Bistrita.

 

Piatra de temelie a Uzinei Hidocentrale Campulung, infiintata in anul 1991, a fost asezata o data cu inceperea lucrarilor la amenajarea cursului superior al raului Dambovita, rau care se formeaza din izvoarele ce strapung stanca în versantii Oticului si Boarcasului de pe partea estica a masivului Iezer Papusa si Valea Vladului, care vine dinspre nord, din creasta  Fagarasului, dinspre vârful Bratilei si Pietrele Popii.

 

Productia de energie SH Curtea de Arges 2009-2013 (GWh)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*Productia pe anii 2009-2013 este cumulata cu cea a Uzinelor Hidroelectrice   Campulung si Buzau

 

 

Productia de energie UHE Buzau 2009-2013 (GWh)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective hidroenergetice

Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges, cu o putere instalata de  742.98 MW, utilizeaza potentialul hidroenergetic al raurilor Arges, Dambovita, Targului, Ialomita, Prahova, Buzau, Doftana, Teleajen, Bisca Chiojdului, Slanic, Putna, Zabala si al Canalului Dunare-Marea Neagra. Amenajarile componente insumeaza un numar de 59 centrale hidroelectrice, microhidrocentrale si centrale hidroelectrice de mica putere, cu o energie de proiect totalizand cca 1603.65 GWh. Sucursala exploateaza baraje arcuite si baraje tip stavilar, iar centralele hidroelectrice sunt subterane, pe derivatie si de tip baraj, fiind echipate cu turbine Francis, Kaplan, Pelton si cu turbine elicoidale EOS.

 

 Amenajarea Raului Arges

 

Centrala hidroelectrica Vidraru, pusa in functiune la 9 decembrie 1966, este cel mai important obiectiv aflat in administrarea sucursalei.

Barajul Vidraru este un baraj din beton cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 m si lungimea la coronament de 307 m. Pentru realizarea barajului au fost necesari 480.000 mc de beton. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, o suprafata de 870 ha si o lungime de 14 km. In centrala subterana, amplasata la 104 m sub nivelul albiei raului Arges, se afla cele 4 turbine Francis verticale de cate 55 MW.

 



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Galeria de fuga evacueaza apele uzinate la coada lacului de acumulare al Centralei hidroelectrice Oiesti, pentru a fi apoi folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe raul Arges, pana la Mihailesti. Dintre aductiunile secundare aferente amenajarii hidroenergetice Vidraru, cele mai importante sunt Doamnei - Valea cu Pesti si Topolog - Cumpana. Schema de amenajare a centralei hidroelectrice Vidraru este intregita de hidrocentralele Cumpana si Valsan de cate 5 MW fiecare si de microhidrocentrala Calugarita, precum si de barajele arcuite din beton Doamnei, Cumpana si Valsan.

 

Centralele de pe cascada hidroenergetica a raului Arges in aval de hidrocentrala Vidraru sunt centrale "la zi" echipate cu cate doua hidroagregate cu turbine Kaplan, avand caderi intre 10-20 m si puteri intre 8-16 MW, in functie de sectorul energetic in care se gasesc. Centralele sunt cu baraje la distanta (Oiesti si Cerbureni), tip baraj (Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Pitesti, Golesti si Mihailesti) sau centrale pe derivatie (Albesti, Valea Iasului, Noaptes, Baiculesti, Manicesti si Merisani).

 



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Uzina Hidroelectrica Campulung

 

Schema de amenajare a raului Dambovita este destinata producerii de energie electrica in centralele Clabucet (Pi=64 MW), Rucar (Pi=23 MW), Dragoslavele (Pi=7,7 MW), Frasin (Pi=0,6 MW), Vacaresti (Pi=4,84 MW), precum si satisfacerii nevoilor de apa potabila si industriala a municipiului Bucuresti si extinderii irigatiilor din bazinele raurilor Dambovita si Colentina.





 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O alta amenajare aflata in administrarea UH Campulung este realizata pe Raul Targului si este destinata alimentarii cu apa industriala si potabila a municipiului Campulung si producerii  energiei electrice in centralele Leresti (19 MW), Voinesti (5,2 MW) si Schitu – Golesti (1,55 MW).

 

Amenajarea Ialomita face parte din planul de electrificare din anii 1951-1960 care a pus bazele dezvoltarii moderne a hidroenergeticii romanesti. Prin hidrocentralele Dobresti si Moroieni, Valea Ialomitei are o deosebita valoare istorica.

CHE Dobresti s-a construit intre anii 1928 – 1930 si are o putere instalata de 16 MW, fiind centrala cu puterea instalata cea mai mare din tara pana in anul 1960, cand a fost pus în functiune primul hidroagregat al CHE Stejaru. Inaugurata în anul 1953, CHE Moroieni (Pi=15 MW) a fost modernizata în anul 2003, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la punerea în functiune. CHE Scropoasa are o putere instalata de 12 MW, fiind pusa in functiune in anul 1983.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In amenajarea raului Prahova sunt amplasate centralele hidroelectrice de mica putere Peles, Sinaia 0, Sinaia 1, Sinaia 2 si Sinaia 3.

CHEMP Sinaia 0 si MHC Peles sunt centrale muzeu in functiune, printre primele centrale din tara, reprezentand «o adevarata istorie a energeticii romanesti».


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In anul 1899, CHEMP Sinaia 0 a fost interconectata cu CTE Doftana printr-o linie de 8 kV, pe stalpi de lemn. La timpul respectiv a fost cea mai mare centrala electrica din Romania si prima centrala care producea  energie electrica trifazata la frecventa de 50 Hz. Este în exploatare si astazi, cu trei din cele patru grupuri instalate initial, al patrulea grup fiind inlocuit in anul 1927 cu un agregat nou, dar cu randamente superioare in functionare.

 

Uzina Hidroelectrica Buzau

 

Uzina Hidrocentrale Buzau are in administrare 10 hidrocentrale, 8 centrale hidroelectrice de mica putere, o microhidrocentrala si o hidrocentrala in constructie amplasate in 4 judete (Buzau, Prahova, Vrancea si Constanta), cu o putere instalata totala de 143.05 MW si o energie de proiect de 430.7 GWh/an.

 

Cel mai important obiectiv al amenajarii Raului Buzau este hidrocentrala Nehoiasu cu o putere instalata de 42 MW. Pusa in functiune in anul 1988, centrala foloseste apele acumulate in Lacul Siriu pana la 597 mdM. Lacul format in spatele barajului de anrocamente inalt de 122 m are un volum total de 125 milioane mc.

 


 






 

 

 

 

 

 

Celelalte obiective ale amenajarii sunt hidrocentralele Candesti (Pi=11.45 MW), Vernesti (Pi=11,8 MW) si Simileasca (Pi=11,7 MW).

In cadrul amenajarii se afla in constructie hidrocentrala Nehoiasu 2 care va avea o putere instalata de 2x55 MW.

 

In amenajarea Raului Doftana, cel mai important obiectiv hidroenergetic este hidrocentrala Paltinu care a fost pusa in functiune in anul 1971 (Pi=10,4 MW).

 







 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amenajarea Raului Teleajen cuprinde hidrocentralele Maneciu de 10 MW (pusa in functiune in 1989), Izvoarele (Pi=16 MW, pusa in functiune in 1997), Valenii de Munte (Pi=10 MW, pusa in functiune in 2005) si microhidrocentrala Valenii de Munte de 0,32 MW (finalizata in anul 2008).

 

In cadrul amenajarii Canal Dunare-Marea Neagra, UH Buzau exploateaza hidrocentralele Cernavoda (Pi=3,15 MW) si Agigea (Pi=10 MW).

 

In afara obiectivelor enumerate, UH Buzau mai are in administrare o serie de microhidrocentrale, cu o putere instalata totala de 5,38 MW, amplasate in bazinele hidrografice ale raurilor Bisca Chiojdului, Slanic, Putna si Zabala.

 

 

Contact

 

Sucursala Hidrocentrale Curtea de Arges

Bd. Basarabilor nr. 82-84

115300 Curtea de Arges, judetul Arges

Tel.: +40 248 507299,  Fax: +40 248 721741

E-mail: sharges@hidroelectrica.ro

 

Uzina Hidrocentrale Buzau

Str. Dorin Pavel nr.1

120290 Buzau, judetul Buzau

Tel. +40 238 720919; fax: +40 238 414847

 

Uzina Hidrocentrale Campulung

Str. Alexandru cel Bun nr. 55

115100 Campulung, judetul Arges

Tel. +40 248 511740; fax: +40 248 512232